Formularul S1 reprezintă un document cheie pentru persoanele care locuiesc într-o țară din Uniunea Europeană (UE) și sunt asigurate social în altă țară membră. Rolul său principal este de a facilita accesul la serviciile de sănătate în țara de rezidență, permițând astfel ca beneficiarii și familiile lor să primească îngrijirile medicale necesare fără a contribui la sistemul de asigurări sociale al acestei țări. Certificatul S1 se obține de la autoritatea de asigurări sociale din țara în care persoana este asigurată și trebuie ulterior înregistrat la entitatea sanitară locală din statul de rezidență. Este esențial în special pentru lucrătorii detașați, transfrontalieri, pensionari, funcționari publici și dependenții acestora, oferindu-le posibilitatea de a accesa serviciile medicale la fel ca și cetățenii statului de rezidență.
Pentru a obține formularul S1, este necesar să se facă o cerere la instituția de asigurări sociale corespunzătoare din țara de asigurare. În România, de exemplu, această solicitare se face la casele județene de sănătate. După obținere, formularul trebuie înregistrat la instituția sanitară locală din țara unde persoana locuiește. Este recomandat ca acest formular să fie cerut înainte de a pleca din țara de asigurare pentru a evita întârzierile de înregistrare în noua țară de rezidență. În unele cazuri, formularul poate fi solicitat și pentru membrii de familie, procedura necesitând acțiune promptă după ce s-a devenit asigurat în altă țară membră a UE.
Persoanele care depind de lucrătorii transfrontalieri beneficiază de dreptul la asistență medicală în ambele țări implicate, în condițiile stabilite de legislația specifică. Documentația necesară pentru obținerea formularului S1 variază în funcție de situația individuală, incluzând adesea acte de identitate, adeverințe de salariat, contracte de muncă sau de detașare, dovada reședinței și confirmarea că persoana nu este asigurată în statul de rezidență.
Există diverse situații practice în care formularul S1 îmbunătățește accesul la îngrijiri medicale în străinătate. De exemplu, un pensionar din Olanda care se mută în Franța poate folosi S1 pentru a accesa sistemul de sănătate francez, iar un lucrător detașat din Malta în Italia își poate asigura îngrijirile medicale în Italia prezentând acest formular la instituția locală de asigurări de sănătate. În plus, familiile lucrătorilor care se mută într-o altă țară pot folosi S1 pentru a-și asigura dreptul la tratament medical în țara de origine, pe baza legislației locale.
Sursa foto shutterstock.com
