Companiile confruntate cu lipsa de personal pot găsi o soluție temporară colaborând cu instituțiile penitenciare, printr-un contract de prestări servicii. Această metodă permite angajarea deținuților fără costuri suplimentare pentru firme, oferind avantaje atât din punct de vedere social, cât și economic. Prin aceste acorduri, firmele pot atenua deficitul de forță de muncă, beneficiind de lucrători disponibili prin intermediul administrației penitenciare, care furnizează forța de muncă necesară în schimbul unei remunerații stabilite prin negocieri prealabile.
Conform Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), implicarea deținuților în activități de muncă se bazează pe un contract între unitatea penitenciară și firma interesată, fără a necesita acorduri individuale cu deținuții. Remunerarea acestora se face conform unui tarif orar negociat, care nu poate fi sub nivelul salariului minim brut pe economie.
Legea 254/2013 prevede că ”munca persoanelor condamnate se realizează în regim de prestări servicii,” iar ”administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau persoane juridice interesate de folosirea la muncă a persoanelor condamnate”.
Legislația actuală nu impune restricții privind domeniile în care deținuții pot fi angajați, permițând o gamă largă de activități. De asemenea, se acordă o atenție deosebită măsurilor de siguranță, siguranței la locul de muncă și condițiilor de sănătate, cu administrația penitenciarului responsabilă pentru paza și securitatea deținuților, fără costuri adiționale pentru angajator.
Beneficiile acestei colaborări includ eliminarea taxelor sau contribuțiilor suplimentare, disponibilitatea constantă a unei forțe de muncă calificate, precum și responsabilitatea angajatorului de a asigura condiții de sănătate adecvate deținuților, similare cu cele pentru angajații obișnuiți, inclusiv efectuarea examenelor medicale periodice.
Așadar, costurile asociate angajării deținuților sunt limitate la suma negociată direct cu instituția penitenciară, fără ca firma colaboratoare să fie obligată să achite taxe sau contribuții suplimentare specifice contractelor de muncă obișnuite. Responsabilitățile firmei includ, pe lângă efectuarea plăților agreate, furnizarea de apă potabilă, amenajarea spațiilor pentru masa angajaților, grupuri sanitare, materialele necesare igienei, precum și, după caz, spații pentru depozitarea echipamentului de protecție individuală și adaptările necesare pentru asigurarea securității la locul de muncă.
De asemenea, este de menționat că, dacă nu s-a stabilit altfel, alimentația și securitatea acestor lucrători sunt responsabilitatea penitenciarului partener.
Legislația stipulează că veniturile generate de munca prestată de deținuți sunt împărțite, oferindu-le acestora 40% din câștiguri, în timp ce restul revenitului sprijină financiar instituția penitenciară.
Pentru deținuți, munca oferă nu doar un venit, ci și „zile-câștig”, cu cinci zile considerate executate pentru fiecare patru zile de muncă, contribuind la scăderea riscului de recidivă și facilitând reintegrarea socială. Potrivit ANP, un procent semnificativ, de 84% dintre deținuți, văd în obținerea unui loc de muncă un factor crucial în prevenirea recidivismului.
Astfel, colaborarea între companii și penitenciare oferă o soluție win-win, atenuând deficitul de forță de muncă al firmelor și sprijinind eforturile deținuților de a se reintegra în societate.
Strategie Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate asumată de România pentru perioada 2020-2024 reprezintă un plan ambițios, vizând îmbunătățirea procesului de reintegrare a deținuților în societate. Această strategie se concentrează pe creșterea accesului la educație, formare profesională și oportunități de muncă pentru persoanele aflate în detenție, în scopul de a reduce riscul recidivei și de a facilita tranziția lor spre o viață autonomă și productivă după eliberare. Un aspect cheie al strategiei este colaborarea strânsă între instituțiile de detenție, autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale și sectorul privat, pentru a crea un cadru integrat și sustenabil de suport. De asemenea, se pune un accent deosebit pe sănătatea mintală și asistența socială, recunoscându-se că adresarea nevoilor complexe ale deținuților este esențială pentru succesul reintegrării lor. Prin această abordare holistică, Strategia Națională de Reintegrare Socială urmărește să contribuie la reducerea marginalizării sociale și la promovarea incluziunii sociale a fostelor persoane private de libertate.
Sursa foto shutterstock.com
