Dacă până acum securitatea și sănătatea în muncă (SSM) erau asociate în principal cu riscuri generate de procese tehnologice, echipamente sau organizarea muncii, contextul climatic actual schimbă fundamental perspectiva.
Valurile de căldură, episoadele de ger extrem și fenomenele meteorologice violente nu mai sunt excepții, ci situații recurente, cu impact direct asupra sănătății și a capacității de muncă. Pentru sute de mii de lucrători, mai ales cei care lucrează în aer liber, condițiile meteo au devenit un factor de risc profesional în sine.
Legea obligă angajatorii să ia în calcul aceste riscuri, iar evaluarea lor nu mai poate lipsi din niciun plan SSM modern.
Principalele riscuri SSM asociate schimbărilor climatice
-
Stresul termic în perioadele de caniculă
Valurile de căldură afectează în mod direct lucrătorii din construcții, agricultură, mentenanță, transport, salubritate sau distribuție.
Efectele sunt atât fizice, cât și cognitive:
- deshidratare accelerată,
- epuizare termică (amețeală, greață, crampe),
- risc de insolație (situație medicală gravă),
- scăderea atenției și a timpului de reacție,
- creșterea probabilității de accidente.
Cu cât temperaturile sunt mai ridicate și umiditatea mai mare, cu atât stresul termic devine mai sever.
-
Expunerea la radiații UV
Schimbările climatice înseamnă și o expunere mai intensă la radiații ultraviolete. Riscurile sunt adesea subestimate pentru că efectele sunt întârziate.
Consecințe imediate și pe termen lung:
- arsuri solare,
- leziuni ale pielii și ochilor,
- creșterea riscului de cancer cutanat (inclusiv forme profesionale).
Pentru lucrătorii care muncesc zilnic în exterior, protecția UV nu este o recomandare, ci o necesitate.
-
Gerul și fenomenele meteorologice extreme
Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi ridicate. Iernile cu episoade de ger intens sau cu variații bruște de temperatură rămân un risc major pentru lucrătorii expuși.
Riscuri asociate:
- hipotermie,
- degerături,
- reducerea mobilității și afectarea capacității de manevrare a uneltelor,
- risc crescut de alunecare și căderi.
La acestea se adaugă fenomene precum furtuni, ploi torențiale, vijelii sau inundații, care pot pune în pericol integritatea lucrătorilor pe șantiere, drumuri publice sau lucrări de intervenție.
Obligațiile angajatorului: adaptarea măsurilor SSM la riscurile climatice
Legea 319/2006 obligă angajatorii să identifice toate riscurile care pot afecta sănătatea lucrătorilor – inclusiv pe cele generate de clima actuală.
În plus, OUG 99/2000 stabilește măsuri speciale pentru perioadele cu temperaturi extreme.
Obligațiile angajatorului includ:
- evaluarea riscurilor climatice în fișa de evaluare SSM,
- adaptarea organizării muncii și a programului,
- furnizarea echipamentului adecvat,
- instruirea lucrătorilor pentru prevenirea accidentelor și recunoașterea semnelor de stres termic sau hipotermie.
Măsuri de prevenire în perioadele de caniculă și expunere la UV
Organizarea programului de lucru
- mutarea activităților solicitante în intervalele răcoroase (dimineața devreme sau seara);
- reducerea ritmului de lucru în orele de maxim termic;
- introducerea de pauze regulate la umbră.
Măsuri tehnice și administrative
- furnizarea a 2–4 litri de apă per lucrător pe schimb;
- amenajarea de zone umbrite sau ventilate;
- acces la spații climatizate pentru pauze;
- protecție UV: pălării cu bor lat, ochelari de protecție, haine din materiale respirabile, creme cu SPF.
Instruirea lucrătorilor
Angajații trebuie să știe:
- cum să identifice semnele epuizării termice,
- ce proceduri se aplică în caz de insolație,
- ce măsuri iau pentru protecția pielii și a ochilor.
Măsuri de prevenire în perioadele de ger
- pauze frecvente în spații încălzite;
- furnizarea de ceai cald;
- echipament termoizolant (mănuși, geci impermeabile, încălțăminte adecvată);
- limitarea timpului de expunere la frig extrem;
- instruirea lucrătorilor privind simptomele hipotermiei.
Securitatea muncii în fața realității climatice actuale
Schimbările climatice transformă mediul exterior într-un factor de risc profesional direct. În acest context, securitatea la locul de muncă nu mai poate rămâne ancorată în modelul clasic, centrat exclusiv pe riscuri tehnice interne.
Adaptarea la temperaturi extreme și la fenomene meteo instabile devine parte integrantă a prevenției SSM. Un angajator care anticipează, planifică și acționează proactiv protejează nu doar sănătatea oamenilor, ci și continuitatea afacerii.
Concluzie
Schimbările climatice impun o abordare nouă a securității în muncă, în special pentru lucrătorii în aer liber. Stresul termic, radiațiile UV și fenomenele extreme trebuie integrate în evaluarea riscurilor și combătute prin măsuri adaptate.
SSM-ul modern înseamnă prevenție în condiții reale, nu ideale, iar aceste condiții se schimbă rapid. Responsabilitatea angajatorului este să țină pasul cu această realitate și să protejeze activ sănătatea echipelor sale.
Sursa foto shutterstock.com
