Promovarea dialogului social real și extinderea acoperirii contractelor colective de muncă reprezintă o prioritate națională în perioada 2025–2030. Printr-un nou plan de acțiune adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 827/2025, România își asumă transpunerea Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate, cu accent pe creșterea ratei de acoperire a negocierilor colective și consolidarea drepturilor salariaților.

Obiectivul strategic: creșterea acoperirii contractelor colective

Potrivit obiectivelor stabilite la nivel european, acoperirea negocierilor colective ar trebui să atingă minimum 80% din totalul lucrătorilor. În prezent, România se situează la aproximativ 42%, ceea ce impune măsuri urgente de stimulare a dialogului social, în special în sectoarele vulnerabile și în unitățile fără reprezentare sindicală.

Planul de acțiune 2025–2030: 5 direcții strategice

1. Promovarea activă a negocierii colective

Autoritățile își propun să deruleze campanii de informare și conștientizare în rândul angajatorilor, lucrătorilor și partenerilor sociali. Temele abordate vor include:

• dreptul la negociere;
• munca decentă;
• egalitatea de șanse;
• adaptarea la digitalizare și tranziția verde.

2. Consolidarea asistenței administrative

Se vizează dezvoltarea infrastructurii pentru dialog social:

• platforme digitale;
• baze de date deschise;
• instrumente pentru monitorizarea echității salariale;
• sprijin pentru negocierea în forme de muncă atipice (telemuncă, muncă pe platforme digitale etc.).

3. Suport pentru negocieri colective sectoriale

• Acces la bune practici pentru federațiile sindicale și patronale;
• Consultări periodice cu partenerii sociali;
• Consolidarea capacității organizațiilor reprezentative de a negocia eficient.

4. Stimularea negocierilor colective la nivel de unitate

Angajatorii publici și privați vor fi încurajați să inițieze sau să susțină procesele de negociere, iar monitorizarea evoluției contractelor colective va fi intensificată.

💬 Este prevăzută chiar și posibilitatea unor „sancțiuni disuasive” pentru actorii care blochează constant dialogul social, deși planul nu definește concret forma acestora.

5. Întărirea capacității instituționale a Inspecției Muncii

Recunoscând lipsa acută de personal și nevoia de expertiză, planul propune:

• recrutarea și formarea de specialiști în negociere colectivă;
• digitalizarea proceselor de control și conciliere;
• crearea de instrumente digitale de monitorizare și transparență.

Ce înseamnă acest plan pentru angajatori și specialiști HR?

1. Creșterea obligațiilor legale: unitățile cu cel puțin 10 salariați pot fi vizate pentru inițierea negocierilor colective.
2. Vizibilitate crescută asupra respectării contractelor colective, prin digitalizare și raportare transparentă.
3. Necesitatea colaborării active cu organizațiile sindicale și implicarea în procesele de consultare socială.
4. Sprijin instituțional mai puternic: ministerul și Inspecția Muncii vor deveni actori-cheie în susținerea și monitorizarea acestor procese.

Concluzie

Planul de acțiune 2025–2030 nu este doar o conformare formală la o directivă europeană – este o viziune strategică pentru construirea unui climat social stabil și echitabil. În centrul acestei transformări se află dialogul deschis, responsabilitatea partenerilor sociali și întărirea capacității instituțiilor care gestionează relațiile de muncă.

🔔 Dacă activezi în HR, management sau consiliere juridică, 2025 va fi un an de referință: ai toate motivele să te familiarizezi cu noile reguli ale jocului social și să te implici activ în definirea relațiilor colective de muncă.

 

Sursa foto: shutterstock.com