Leadership-ul adevarat nu inseamna control, ci incredere. Intr-un context de business din ce in ce mai complex, in care tinerii profesionisti vin cu o viteza si o expertiza remarcabila, vechiul model ierarhic de management nu mai da randament. Schimbarea vine prin autonomie, asumare si colaborare, nu prin dictare. Continuam seria despre „noul mod de a vinde” cu o perspectiva valoroasa de la Erik – o scrisoare despre cum se schimba leadership-ul, ce inseamna cu adevarat productivitate si de ce generatia tanara merita increderea noastra.
Salut Gerard,
Spuneai ca realizarea foarte buna a sarcinilor a insemnat o crestere a productivitatii in randul colegilor tai. Mi s-a parut foarte interesant sa te aud spunand asta si mi-am amintit ca cea mai buna carte pe care am citit-o in ultima vreme spunea acelasi lucru. Cartea era scrisa de un capitan de submarine, David Marquet, care a preluat cea mai slaba echipa din flota Statelor Unite ca performanta. A transformat-o in cea mai buna nava, motiv pentru care s-a si hotarat sa scrie despre experienta lui in cartea intitulata sugestiv Turn the Ship Around.
Ideea care sta la baza acestei carti este ca trebuie sa treci de la structura echipelor care „il urmeaza pe lider” la structura bazata pe oameni care iau propriile decizii. Acest lucru se intampla de obicei cand oamenii pe care ii ai alaturi au, la randul lor, cunostinte solide – rezultat la care ajungi prin training eficient, menit sa dezvolte cunostintele si viziunea asupra structurii organizationale. Cel mai important, in toata aceasta structura, este faptul ca cei care au cunostintele necesare isi asuma responsabilitatea pentru deciziile pe care le iau.
Este o idee excelenta pentru orice business unde specialistii pot lua decizii privind anumite aspecte despre care cunosc mai multe detalii decat superiorul lor. Simt ca asta ni se intampla. Sunt din ce in ce mai multi tineri care cunosc mult mai multe decat noi si carora este mai eficient sa le delegam atributii. Functioneaza mult mai bine decat modelul „seful trebuie sa vina intotdeauna cu ideea”, cand seful este cel care decide asupra tuturor detaliilor, ia deciziile si apoi trebuie sa explice echipei de ce au fost luate acele decizii… spre exemplu, de ce s-a luat decizia achizitionarii unui nou software. Sunt sigur ca stii deja, insa in astfel de situatii reactia fireasca este de a se opune schimbarii, mai ales daca vechiul program functiona la fel de bine.
In urma cu cativa ani, ne-am intalnit cu personalul de suport pentru a discuta aspecte legate de exportul tranzactiilor titlurilor de actiuni. La un moment dat, doi dintre cei mai tineri membri ai echipei au intervenit in discutie, iar noi toti ceilalti (inclusiv eu) nu am putut face nimic altceva decat sa ii ascultam. M-am bucurat de fiecare secunda, pentru ca cei doi tineri cunosteau mult mai multe detalii decat stiam eu si m-am bucurat si mai mult atunci cand acestia au propus o solutie extrem de interesanta. Acesta este modelul ideal pentru business, mult mai eficient decat orice model al „sefului”. Am spus mereu ca „doar cateii au sefi”, pe cand angajatii au un contract comercial cu un angajator. Totusi, este dificil pentru cei care au crescut in anii cincizeci sau saizeci sa renunte la acest model venerat, care lua toate deciziile. Iar daca seful nu se misca, nimeni nu misca. Era ca si cum toti se aflau in tren, iar seful era conductorul. Iar daca seful nu stia sau nu mai avea energie, trenul se oprea si coborai undeva.
De aceea, cartea aceasta mi s-a parut absolut geniala. Este posibil ca aceasta conexiune cu generatia tanara sa aiba foarte multa legatura cu Internetul. Atat de multa informatie este disponibila acum online. Perioada in care cunostintele nu puteau fi impartasite cu atata usurinta si in care „cunostintele erau la putere” e de mult apusa. Cunostintele sunt acum accesibile oricui, gratuit, si nu mai sunt doar avantajul managementului.
Viitorul nu le mai apartine managerilor si companiilor conduse de directive, ci companiilor care faciliteaza accesul celor care construiesc si care au incredere in acestia sa isi ia propriile decizii.
Salutari,
Erik
Erik puncteaza un adevar esential pentru viitorul muncii: oamenii informati, pregatiti si implicati trebuie sa aiba libertatea sa ia decizii. Nu doar pentru ca stiu mai multe decat managerii uneori, ci pentru ca doar asa pot creste, pot inova si pot aduce adevarata valoare companiei.
Viitorul apartine organizatiilor agile, cu lideri care construiesc incredere, nu controleaza.
Traducere Monica Dona
Citeste articolul precedent aici.
Sursa foto: shutterstock.com
