Reintegrarea salariatului pe postul deținut anterior concedierii nelegale nu se produce automat prin simpla pronunțare a unei hotărâri judecătorești. Conform unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), publicată în Monitorul Oficial pe 28 noiembrie 2025, angajatorul are obligația de a-l informa în mod clar pe angajat cu privire la reactivarea contractului individual de muncă (CIM) și la data reluării efective a activității.
Această decizie vizează aplicarea unitară a prevederilor art. 80 alin. (2) și art. 274 din Codul muncii, în corelare cu obligația legală de informare prevăzută la art. 17 și cu dreptul angajatorului de a dispune măsuri organizatorice (art. 40 din Codul muncii).
Ce înseamnă reintegrarea în muncă, din perspectivă juridică?
Reintegrarea este efectul anularii unei concedieri considerate nelegale și are ca scop readucerea salariatului în poziția avută anterior desfacerii contractului.
Dar, potrivit ICCJ:
„Simpla pronunțare a sentinței de reintegrare, nepusă în executare, nu echivalează cu reactivarea automată a contractului individual de muncă.”
De reținut, pe scurt:
- Reintegrarea se produce doar prin executarea hotărârii judecătorești de către angajator, nu prin simpla existență a acesteia.
- Angajatorul nu este obligat să emită o decizie formală, dar trebuie să comunice salariatului clar reactivarea CIM și data reluării muncii.
- Salariatul nu are obligația de a reveni la muncă până când nu este informat oficial de angajator cu privire la reactivare.
- Dacă angajatorul nu respectă această obligație, reintegrarea nu produce efecte, iar salariatul poate recurge la executor judecătoresc (conform art. 287 lit. d) și e) din Codul penal).
- Decizia ICCJ are caracter obligatoriu pentru toate instanțele de judecată.
Care sunt temeiurile legale pentru această obligație?
- Art. 80 alin. (2): instanța poate dispune repunerea părților în situația anterioară concedierii.
- Art. 17 alin. (3) lit. g): obligă angajatorul să informeze salariatul cu privire la data începerii activității.
- Art. 274 din Codul muncii: reglementează cererile privind executarea hotărârilor.
- Art. 8 Codul muncii: consacră principiul bunei-credințe.
- Art. 50 lit. b): prevede că pe durata concediului medical, CIM este suspendat de drept.
Poți consulta Codul muncii actualizat – Legea 53/2003 pentru detalii legislative complete.
Ce trebuie să facă angajatorul?
✔ Comunică salariatului în scris reactivarea CIM.
✔ Precizează data efectivă de reluare a raportului de muncă.
✔ Pune în aplicare decizia instanței fără a aștepta definitivarea hotărârii, dacă aceasta este executorie de drept.
✔ Respectă toate condițiile anterioare concedierii: funcție, loc de muncă, program etc.
Neemiterea unei decizii nu înseamnă automat lipsă de executare, dar lipsa notificării salariatului în mod clar constituie o problemă gravă în ceea ce privește legalitatea reluării raportului de muncă.
Când poate angajatul refuza întoarcerea la muncă?
Salariatul nu poate fi acuzat de absență nemotivată dacă nu a fost informat cu privire la data la care trebuie să revină. Astfel:
- Nu are obligația de a se întoarce la muncă din proprie inițiativă, doar pentru că instanța a dispus reintegrarea.
- Nu trebuie să inițieze executarea silită, ci poate aștepta punerea în aplicare de către angajator.
Concluzie
În lumina noii decizii a ICCJ, punerea efectivă în executare a unei hotărâri de reintegrare este esențială. Orice ezitare sau ambiguitate din partea angajatorului poate atrage răspundere și poate duce la noi litigii.
În mod ideal, reintegrarea ar trebui formalizată și comunicată printr-o notificare scrisă, semnată și datată, care să evite confuzii și riscuri viitoare.
Sursa foto shutterstock.com
