Articol actualizat la 24.08.2026
Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public stabilește măsuri importante pentru protejarea persoanelor care semnalează încălcări ale legii în mediul profesional. Una dintre cele mai relevante pentru angajatori este interdicția represaliilor împotriva avertizorilor. Analizăm ce poate reprezenta o măsură de represalii și cum influențează această regulă responsabilitățile angajatorilor și drepturile avertizorilor.
Pentru cadrul general privind raportările interne, procedurile și responsabilitățile organizațiilor, poți consulta și articolul Lugera despre obligațiile și implicațiile Legii Whistleblower pentru companii.
Domenul de aplicare a legii Whistleblower
Înainte de toate, este important să stabilim domeniul de aplicare. Astfel, în acord cu prevederile actului normativ, legea se aplică persoanelor care efectuează raportări și care au obținut informațiile referitoare la încălcări ale legii într-un context profesional. În categoria acestor persoane intră, cel puțin:
- lucrătorii;
- persoanele care desfășoară o activitate independentă, în înțelesul art. 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
- acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum și voluntarii și stagiarii remunerați sau neremunerați;
- orice persoană care lucrează sub supravegherea și conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acesteia.
Legea se aplică și persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început încă și care efectuează raportări prin intermediul canalelor interne sau externe ori divulgă public informații privind încălcări ale legii obținute în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri precontractuale. De asemenea, protecția poate fi aplicabilă în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat.
Legea are în vedere și persoanele care raportează sau divulgă public informații privind încălcări ale legii în mod anonim, în condițiile prevăzute de actul normativ.
Este important însă că apartenența la una dintre aceste categorii nu înseamnă că orice reclamație sau sesizare beneficiază automat de protecția specifică unui avertizor în interes public. Am explicat separat cine este protejat de Legea avertizorilor și în ce condiții o sesizare poate oferi statutul de whistleblower.
Represalii în Context Profesional: Ce Include Legea?
Legea definește represaliile ca „orice acțiune sau omisiune, directă sau indirectă, apărută într-un context profesional, care este determinată de raportarea internă sau externă ori de divulgarea publică și care provoacă sau poate provoca prejudicii avertizorului în interes public.”
Aceasta înseamnă că orice măsură negativă luată împotriva unui avertizor, fie că este vorba de suspendarea contractului de muncă, concediere, reducerea salariului sau alte sancțiuni, trebuie să fie dovedită a nu avea legătură cu raportarea acestuia.
Conform Art. 22, ”este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor în interes public, amenințări cu represalii sau tentative de represalii, în special cele care privesc:
a) orice suspendare a contractului individual de muncă ori a raportului de serviciu;
b) concedierea sau eliberarea din funcția publică;
c) modificarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu;
d) reducerea salariului și schimbarea programului de lucru;
e) retrogradarea sau împiedicarea promovării în muncă sau în funcția publică și a dezvoltării profesionale, inclusiv prin evaluări negative ale performanței profesionale individuale, inclusiv a funcționarilor publici, sau prin recomandări negative pentru activitatea profesională desfășurată;
f) aplicarea oricărei alte sancțiuni disciplinare;
g) constrângerea, intimidarea, hărțuirea;
h) discriminarea, crearea unui alt dezavantaj sau supunerea la un tratament inechitabil;
i) refuzul de a transforma un contract de muncă pe o perioadă determinată într-un contract de muncă pe durată nedeterminată, în cazul în care lucrătorul a avut așteptări legitime că i s-ar oferi un post permanent;
j) refuzul de a reînnoi un contract de muncă pe o perioadă determinată sau încetarea anticipată a unui astfel de contract;
k) cauzarea de prejudicii, inclusiv la adresa reputației persoanei în cauză, în special pe platformele de comunicare socială, sau pierderi financiare, inclusiv sub forma pierderii oportunităților de afaceri și a pierderii de venituri;
l) includerea pe o listă sau într-o bază de date negativă, pe baza unui acord sectorial sau la nivel de industrie, formal sau informal, care poate presupune că persoana în cauză nu își va găsi, în viitor, un loc de muncă în respectivul sector sau în respectiva industrie;
m) rezilierea înainte de termen sau anularea unui contract pentru bunuri sau servicii;
n) anularea unei licențe sau a unui permis;
o) solicitarea de efectuare a unei evaluări psihiatrice sau medicale.
Protecția Extinsă: Cine Beneficiază?
Legea Whistleblower nu se limitează doar la avertizori. Persoanele terțe, precum colegii sau rudele care au legături cu avertizorul și care ar putea suferi represalii într-un context profesional, precum și anumite persoane juridice asociate avertizorului pot beneficia, de asemenea, de protecție.
Protecția este acordată și facilitatorilor care îl sprijină pe avertizor în procesul de raportare și care pot suferi consecințe negative din cauza acestei implicări.
Cine Dovedește Legătura cu Raportarea?
Legea Whistleblower stabilește clar că, în caz de litigiu, angajatorul are sarcina de a dovedi că măsurile luate împotriva avertizorului nu au legătură cu raportarea sau divulgarea publică.
Măsuri Reparatorii: Protecția Împotriva Represaliilor
Legislația prevede mecanisme prin care avertizorii pot contesta măsurile pe care le consideră represalii și pot solicita înlăturarea consecințelor acestora. Protecția împotriva represaliilor completează interdicțiile privind concedierea, reducerea salariului, hărțuirea sau alte măsuri dezavantajoase determinate de raportare și urmărește să asigure protecția efectivă a avertizorului.
„Este probabil ca represaliile să fie prezentate ca fiind justificate de alte motive decât cele legate de raportare și poate fi foarte dificil pentru persoanele care efectuează raportări să dovedească legătura dintre raportare și represalii, în timp ce autorii represaliilor pot avea mai multă putere și mai multe resurse pentru a documenta acțiunile întreprinse și motivația. Prin urmare, în momentul în care persoana care efectuează raportarea demonstrează, la prima vedere, că a raportat încălcări sau că a făcut o divulgare publică în conformitate cu prezenta directivă și că a suferit un prejudiciu, sarcina probei ar trebui să îi revină persoanei care a întreprins măsurile prejudiciabile, care ar trebui să aibă în acest caz obligația de a demonstra că măsurile luate nu au fost legate în niciun fel de raportare sau de divulgarea publică”, prevede Directiva Whistleblower.
Concluzie: Asigurarea Integrității în Mediul Profesional
Legea Whistleblower reprezintă un pas semnificativ către un mediu de lucru mai etic și transparent. Protejarea avertizorilor și a celor afectați de represalii devine astfel o prioritate, promovând principiile integrității și echității în organizații.
Pentru angajatori, una dintre implicațiile practice importante este necesitatea de a putea documenta motivele obiective care stau la baza măsurilor luate în raport cu un avertizor, mai ales atunci când acestea ar putea fi contestate ca represalii.
Photo credit shutterstock.com
